Ficatul este implicat în metabolismul estroprogestativelor. Acestea, prin acumulare excesivă, pot afecta integritatea morfofuncţională a ficatului. La rândul ei, disfuncţia hepatică, prin diminuarea metabolismului hormonal, amplifică potenţialul nociv al preparatului hormonal la nivelul celulelor hepatice, realizându-se astfel un cerc vicios. Patogeneza afectării hepatice sub tratament cu contraceptive este legată de efectul toxic celular produs de un metabolit al estrogenilor pe un teren genetic determinant. Factorul genetic incriminat în acest efect este reprezentat de o tulburare în eliminarea unei substanţe (testul BSP) care constituie o modificare transmisă ereditar. Cea mai frecventă manifestare clinică (simptom) a disfuncţiei hepatice este icterul colestatic însoţit de mâncărime.

- contraceptivele predispun şi la formarea de calculi biliari (pietre la fiere), prin mai multe mecanisme, precum alterarea contractibilităţii colecistului, a creşterii insolubilităţii colesterolului în bilă care astfel precipită şi se formează calculul etc.

-    hepatita cronică asimptomatică poate fi agravată de contraceptive, devenind simptomatică;

-    efectul vascular negativ al estroprogestativelor se poate manifesta şi la nivelul vaselor hepatice prin apariţia sindromului Budd-Chiari, adică tromboza venelor suptahepatice ;

-    adenomul hepatic este o tumoră benignă de ficat care poate apărea ca urmare a unui consum prelungit de contraceptive. Acelaşi lucru este descris şi de alţi autori care arată că are loc dezvoltarea unei hiperplazii nodulare focale hepatice şi a unor formaţiuni tumorale benigne după folosirea unor doze crescute de estrogeni. Prin ruperea acestor formaţiuni, se poate produce o sângerare masivă cu şoc hemoragic, care, uneori, este fatală.

Comentarii

Cercetările experimentale indică grave şi ireversibile vătămări ale enzimei P‑450 din sistemul enzimatic al ficatului, produse de progestagenul sintetic conţinut de Femovan/Gynovin/Minulet. Mai mult: „Anticoncepţionalele conţinând gestoden puse acum la dispoziţia publicului sunt supravegheate. La administrare individuală sau pe mai multe luni, ele conduc la nivele de hormoni excesiv de înalte, care nu sunt necesare pentru siguranţa anticoncepţională. De acest fenomen sunt, probabil, legate o serie de efecte dăunătoare ale pilulei, cum ar fi hipertensiune arterială şi risc de tromboembolie. Cine prescrie Femovan/Gynovin/Minulet trebuie să aibă certitudinea că tratamentul cu această „micropilulă” e de neînlocuit. Producătorii acestui preparat nu pot răspunde convingător la atât de întemeiatele dubii ştiinţifice ale momentului actual“.

  ”Îndrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe din România – Dr. Christa Todea – Gross, Preot. prof. dr. Ilie Moldovan”, editura Renaşterea – 2008  
http://www.pentruviatacluj.ro/conferinte/28-tematica

Este plină de interes teza emisă de curând în SUA că răspândirea largă a sindromului imunodeficienţei umane dobândit (SIDA) se află în legătură şi cu inhibitorii de ovulaţie, independent chiar şi de practicile sexuale. Dar întrucât la inhibitorii de ovulaţie este vorba de hormoni steroidici similari cortizonului, putem deduce că aceştia slăbesc apărarea imunitară înlesnind nu numai răspândirea infecţiilor chlamydice şi a altor infecţii, ci oferă teren favorabil şi pentru SIDA. Se va supune de asemenea cercetării şi ipoteza că mutaţii ale unor viruşi inofensivi ar putea duce la periculoase forme HIV, de exemplu în urma modificării mediului vaginal prin inhibitorii de ovulaţie.

Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper
(Articolul extras din textul conferinţei susţinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul internaţional „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

O mare parte din femei suferă ‑ şi aceasta mai ales sub efectul noilor inhibitori de ovulaţie ‑ de o scădere a libidoului până la totala lui dispariţie, ceea ce, pe de o parte, este un efect al tratamentului cu hormoni, iar pe de alta, rezultatul separării sexualităţii de procreaţie, reuşită aproape perfect abia acum, prin pilulă. Se ştie că este de ajuns posibilitatea sarcinii pentru a stimula în mod remarcabil libidoul. Dar dacă se face apel la o metodă de a planifica familia, care transformă procrearea într‑un proces controlat, cu timpul natura, subconştientul dacă doriţi, întoarce la un moment dat comutatorul automat, ceea ce se exprimă în scăderea libidoului. S‑a constatat de altfel că până şi o pierdere totală a libidoului a fost reversibilă după un timp oarecare de la renunţarea la pilulă.

Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper
(Articolul extras din textul conferinţei susţinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul internaţional „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

 Metabolismul lipidelor
-    contracepţia hormonală estroprogestativă sau progestativă simplă determină dislipidemii; creşterea colesterolemiei totale (LDL şi VLDL – fracţiuni dăunătoare care se depun pe vasele sanguine şi provoacă ateroscleroza) şi scăderea HDL-ului (fracţiunea bună a colesterolului) constituie factori de risc în patogenia vasculară; scăderea dozei estrogenilor şi a progestativelor diminuă acest risc;
-    administrarea de contraceptive produce modificări ale lipoproteinelor: creşte LDL – colesterolul şi scade HDL-colesterolul.

Comentariu
Creşterea colesterolului duce la aterogeneză, adică la depunerea de grăsimi pe arterele  pe care le înfundă, declanşând  o serie de boli, precum AVC (accident vascular cerebral), IMA (infarct miocardic acut ), HTA (hipertensiune arterială) etc.

 b) metabolismul glucidic
-    estroprogestativele sau progestativele simple folosite cu scop contraceptiv modifică metabolismul glucidic, generând scăderea toleranţei la glucoză; acest lucru este evidenţiabil prin proba hiperglicemiei provocate clasice;
-   scăderea toleranţei la glucoză se observă atât la femeile sănătoase, cât şi al cele cu factori de ris diabetogen;
-   frecvenţa apariţiei unui diabet clinic după administrarea estroprogestativelor este apreciată ca fiind între 3,5-4%;
-   contraceptivele pot intensifica un diabet preexistent sau pot deveni factori diabetogeni, inducând apariţia formei clinice a bolii la femeile predispuse. Această scădere a toleranţei la glucoză este influenţată de componenta estrogenică, dar şi de cea progesteronică a pilulei combinate. Studii asupra contraceptivelor  au demonstrat creşterea nivelului de glucoză (glicemie crescută) şi scăderea  toleranţei la glucoză. Această rezistenţă la insulină (doze normale de insulină nu mai scad glicemia şi nu o pot menţine la valori normale) determină la rândul ei şi alte boli, precum: hipertensiunea arterială / obezitatea / cardiopatia ischemică / dislipidemii.

a) metabolismul proteinelor
-   componenta estrogenică alterează producţia de proteine de către ficat;
-   prin modificarea proteinelor hepatice, se modifică şi proteinele răspunzătoare de coagularea sângelui. Astfel (prin creştrea fibrinogenului, a factorilor II, VII, IX, X sau prin inhibiţia coagulării), se va crea fie o stare de hipercoagulabilitate a sângelui cu creşterea riscului trombozelor, fie apariţia complicaţiilor hemoragice. Aceste efecte depind de doza de estrogen, dar este importantă şi doza şi tipul de progesteron folosit:
-   ca şi în sarcină, scade concentraţia aminoacizilor din sânge şi cresc, în schimb, globulinele hepatice (o fracţiune proteică ce este responsabilă de formarea de anticorpi împotriva propriilor formaţiuni) provocând bolile autoimune .
-   în funcţie de doza de hormoni, creşte angiotensinogenul (substanţă responsabilă de creşterea tensiunii arteriale), dezvoltând aşa-numita „hipertensiune a pilulei”.

d) Apa şi electroliţii
-   contraceptivele reţin  sarea (Na) în organism, în consecinţă, este reţinută şi apa; din acest motiv, unele femei dezvoltă edeme şi creştere în greutate.
-   cresc retenţia de azot în organism;
-   contraceptivele sunt „anabolizante”, deci, ca şi în sarcină, se observă o creştere în greutate (tendinţă spre obezitate).

e) Vitaminele
-    contraceptivele  scad  producţia vitaminei B6 (piridoxina) din cauza estrogenului;
-    scade şi producţia de vitamine B2, B12, acid folic şi vit. C.

 Comentariu
Majoritatea vitaminelor cunosc o scădere sanguină după utilizarea contraceptivelor: transformarea vit. D3 inactive în forma activă este afectată; scade concentraţia vit. B12 şi B6;
 
 ”Îndrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe din România – Dr. Christa Todea – Gross, Preot. prof. dr. Ilie Moldovan”, editura Renaşterea – 2008
http://www.pentruviatacluj.ro/conferinte/28-tematica

Despre efectele pilulei, Peterson (1978) se pronunţă astfel: „Înspăimântătoarea înrăutăţire a afectivităţii (stare sufletească şi impulsivitate) şi a relaţiilor interumane la grupa celor ce folosesc pilula este produsă, fără îndoială, într‑o bună măsură de psihosindromul endocrin (M. Bleuer) provocat de acţiunea hormonilor; dar şi motivaţia anticoncepţională ambivalentă, neclară, a multor femei le dezechilibrează foarte mult”. Pornind de la propria lor experienţă, femeile spun următoarele: stare de spirit depresivă, mergând până la depresiunea propriu‑zisă. De asemenea, ele remarcă prin auto‑observaţie modificări de personalitate bine marcate.

Comentarii

Interesele companiilor farmaceutice: la un simpozion psihofarmaceutic al Federaţiei Republicane a Industriei Farmaceutice(BPI), s-a recunoscut faptul că deseori Medicina urmăreşte alte scopuri decât cele ale apărării vieţii şi menţinerii sănătăţii oamenilor. Este important de ştiut că multe studii şi strategii publicitare sunt organizate şi finanţate chiar de către  producătorii de contraceptive. „Pentru fiecare nouă pilulă contraceptivă introdusă pe piaţă se iau măsuri strategice (simpozioane, congrese, conferinţe de presă, Workshops şi simpozioane satelite) care sunt organizate şi parţial sponsorizate chiar de către aceste companii producătoare de contraceptive” (Psychopharma-Symposium, BPI, 1983); chiar şi literatura de specialitate este finanţată parţial de către aceste companii. Spre  exemplu, cartea „Contracepţia şi hormoni” de Taubert şi Kuhl a fost cerută şi finanţată de către firma producătoare de contraceptive Shering AG.

  ”Îndrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe din România – Dr. Christa Todea – Gross, Preot. prof. dr. Ilie Moldovan”, editura Renaşterea – 2008
http://www.pentruviatacluj.ro/conferinte/28-tematica

 În „materialul de avort” al femeilor care au rămas însărcinate în timpul administrării pilulei sau în primele 6 luni după administrare se pot constata:
-tulburări cromozomiale (triploidie şi monosomie X) în 48% cazuri
-polipolidie (multiplicarea seriei cromozomiale peste numărul normal) în 30% din cazuri.
Aceste cifre sunt clar superioare celor de la femeile care au rămas însărcinate fără să fi luat pilula (22%) şi, respectiv, 5%. Fülgraff şi Palm menţionează în al lor „Manual de Farmacoterapie – Farmacologie clinică”, la capitolul „Situaţii speciale în terapia medicală din perioada de sarcină şi de menopauză” anumite efecte ale administrării de anticoncepţionale: aspect anormal exterior pentru sexul respectiv, anomalii în masa corporală a membrelor, inimă, esofag, trahee şi rinichi.

Pinto descria în 1986 rupturi (întreruperi) cromozomiale în limfocite corelat cu administrarea pilulei. Aceste constatări făcute in vivo (pe viu) arată o creştere semnificativă de aberaţii cromozomiale. Liu şi Ding  reuşeau să stabilească în 1987 prin experienţe pe animale apariţia de modificări cromozomiale la sarcinile timpurii în urma administrării de inhibitori de ovulaţie. Ei trag concluzia că la om, în urma eşecurilor pilulei, există un potenţial efect mutaţionist ca pericol pentru făt.

Dovada rupturilor cromozomiale ne face să presupunem cu îndreptăţire urmări teribile pentru generaţiile următoare.

Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper
(Articolul extras din textul conferinţei susţinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul internaţional „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

 -    folosirea contracepţiei orale poate fi larg implicată în patologia oculară, putând provoca apariţia trombozelor şi a hemoragiei vaselor retiniene; dezlipirea de retină cu orbire constituie o complicaţie majoră datorată trombembolismului vaselor retiniene;

- tromboza şi hemoragia pot duce la pierderea vederii la un ochi.

  ”Îndrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe din România – Dr. Christa Todea – Gross, Preot. prof. dr. Ilie Moldovan”, editura Renaşterea – 2008
http://www.pentruviatacluj.ro/conferinte/28-tematica

Braendli şi Filippini ca şi Ritschard şi Filippini  descriu suferinţele stomacale şi intestinale consecutive folosirii inhibitorilor de ovulaţie. Formarea de pietre la vezica biliară este favorizată de IO. Kaiser şi Pfleiderer: „Riscul de litiază biliară este sporit în mod clar de 2 ori, în special de fracţiunea de estrogen din preparatele secvenţiale sau combinatorii”.

Pot fi mărite transaminazele şi bilirubina, ajungându‑se la întrerupe administrarea inhibitorilor de ovulaţie datorită creşterii lor prea mari. „Nu trebuie să ia anticoncepţionale femeile care au avut icter de sarcină sau prurit de sarcină şi nici cele ce prezintă defecte enzimatice hepatice, sindrom Dubin‑Johnson sau Rotor sau boli cronice ale ficatului”.

Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper
(Articolul extras din textul conferinţei susţinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul internaţional „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

Tumori benigne ale cervixului, ovarului, sânului şi ficatului sunt descrise frecvent. Pentru cervix este cunoscut un caz de viraj în forme maligne, cum s‑a amintit mai sus. Pentru ovar s‑au observat în repetate rânduri chisturi. Modificările la sâni au aspectul de mastopatii. La ficat e vorba de adenoame benigne, dar care pot fi mortale prin hemoragiile consecutive spargerii lor. Astfel, Baum şi colab. au descris în 1973 pentru prima dată  apariţia tumorilor benigne de ficat. Până în 1982 se înregistrau cca. 650 cazuri de tumori benigne de ficat în corelaţie cu tratamentul cu inhibitori de ovulaţie. Unul dintre autori propunea să se renunţe la inhibitorii de ovulaţie ca mijloc de planificare familială numai pe motivul acesta: hemoragiile mortale ale adenomului de ficat.

 Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper
(Articolul extras din textul conferinţei susţinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul internaţional „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

Ele sunt cunoscute ca o combinaţie de hormoni artificiali care au rolul de a împiedica ovulaţia (eliberarea ovulului).

 Ceea ce se cunoaşte mai puţin este faptul că, de multe ori ovulaţia se produce în ciuda pilulelor de orice fel. 

 Ovulul poate fi fecundat dar nu se poate implanta pentru că  pilula contraceptivă  subţiază mucoasa uterina. Astfel, fetiţa sau băieţelul conceput moare.

Avortul hormonal are loc fără ca femeia să fie conştientă de ceea ce se întâmplă. Ea are un ciclu menstrual mai abundent. Dar, de fapt, copilul a fost conceput şi apoi avortat.

 Statistic, o femeie care ia pilula timp de 2-3 ani de zile are între 2 şi 10 avorturi hormonale.

 Sindromul post-avort hormonal

 Deşi nu au nici un avort chirurgical, sunt tot mai multe cazuri de femei(ce folosesc sau au folosit pilula contraceptivă zilnică) care intră în aceleaşi depresii nervoase cronice, cu aceleaşi simptome, ca si cum ar fi făcut avort chirurgical.

 Dintre efectele secundare ale anticoncepţionalelor asupra organelor şi sistemelor   enumerăm:

  -aparatul cardiovascular: boala trombo-embolică venoasă şi arterială, cardiopatie ischemică,   accident vascular cerebral, hipertensiune arterială;

-metabolismul: creşterea colesterolului, diabet zaharat;

 -sistemul endocrin: anovulaţie, pubertate precoce, multiparitate

 -sistemul nervos central: cefalee, migrenă;

 -pielea: exeme, urticarie, acnee, herpes;

 -organele de simţ: tromboza şi hemoragii venoase retiniene;

 -sistemul imunitar: scăderea apărării organismului faţă de infecţii;

 -sistem hepato‑biliar: litiază biliară, agravarea hepatitelor acute existente etc;

-aparatul urinar: favorizează infecţiile uterine;

-aparat genital: scăderea fluxului menstrual, ceşterea numărului de avorturi spontane,  scăderea contracţiilor tubare care duc la propagarea infecţiilor genitale;

 -cancer: de sân, de col uterin, de ficat, de piele etc.

 În occident, se vorbeşte tot mai mult de efectele negative şi dezastruoase ale pilulei contraceptive. Există cazuri în care adolescente, după doar câteva luni de administrare a pilulei, au avut accidente vasculare cerebrale cu pareze şi paralizii.

Steriletul (spirala sau firul uterin) are  în primul rând efect avortiv?

După testele folosite pentru stabilirea sarcinii timpurii, în ciuda folosirii spiralei, fecundaţia se petrece de câteva ori pe an. Prin producerea intenţionată a unei congestii de iritaţie în ţesutul conjunctiv uterin, fixarea fătului este împiedicată şi acesta moare, de cele mai multe ori, după una sau două săptămâni.

Astfel, steriletul ucide pruncul, cel mai adesea înainte de menstruaţia aşteptată când femeia care fusese însărcinată poate crede că, de fapt, n-a fost.

Dintre efectele secundare ale steriletului menţionăm:

 -infecţia mucoasei uterine, anexite, cervicite sau chiar pelviperitonite;

 -perforaţia uterină, sângerări, sarcina extrauterină (una din cele mai mari           pericole pentru viaţa    mamei);

 Din  cauza  acestor  efecte deosebit de periculoase, din anul 1987, steriletul a fost retras de pe piaţă în SUA.

 Argumentele amintite mai sus arată, aşadar, că există diferite mijloace incorect  numite „anticoncepţionale”. Chiar dacă sunt folosite, fecundarea poate avea loc, iar pruncii sunt omorâţi în primele zile ale vieţii lor.

 S-a căutat ani de zile să se ascundă efectul de avort timpuriu al pilulelor şi al steriletului, ştiindu-se foarte bine că o divulgare promptă a acestui adevăr ar fi determinat multe femei să se abţină de la folosirea lor.

(Consultanţi ştiinţifici: dr.med. Rudolf Ehmann – Elveţia, dr.med. Antun Lisec – Croaţia)