Tumori benigne ale cervixului, ovarului, sânului şi ficatului sunt descrise frecvent. Pentru cervix este cunoscut un caz de viraj în forme maligne, cum s‑a amintit mai sus. Pentru ovar s‑au observat în repetate rânduri chisturi. Modificările la sâni au aspectul de mastopatii. La ficat e vorba de adenoame benigne, dar care pot fi mortale prin hemoragiile consecutive spargerii lor. Astfel, Baum şi colab. au descris în 1973 pentru prima dată  apariţia tumorilor benigne de ficat. Până în 1982 se înregistrau cca. 650 cazuri de tumori benigne de ficat în corelaţie cu tratamentul cu inhibitori de ovulaţie. Unul dintre autori propunea să se renunţe la inhibitorii de ovulaţie ca mijloc de planificare familială numai pe motivul acesta: hemoragiile mortale ale adenomului de ficat.

 Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper
(Articolul extras din textul conferinţei susţinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul internaţional „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

Contraceptivele favorizează apariţia anumitor tipuri de cancer şi reduc riscul apariţiei altora; astfel, studiile epidemiologice au evidenţiat o creştere a riscului cancerului de sân, de col uterin, a cancerului de ficat (dar şi a tumorilor benigne hepatice) şi a cancerului de piele, precum şi o scădere a riscului cancerului uterin şi ovarian; (V. Luca şi colab. pag. 143) ;

- majoritatea studiilor atestă administrarea contraceptivele ca factor de risc pentru cancerul de sân, mai ales în prezenţa unor condiţii speciale:

• prezenţa tardivă a primei sarcini (după vârsta de 25 ani) şi folosirea contraceptivelor pentru prevenirea acestora;
• un număr crescut de avorturi precoce până în luna a 3-a;
• folosirea îndelungată a contraceptivelor combinate (peste 8-10 ani!);
• avorturi precoce multiple;
• utilizarea contraceptivele la femeile peste 30-35 ani. (idem, pag. 144);
• cancerul de col uterin poate apărea după un consum prelungit de contraceptivele de peste 5 ani. Riscul apariţiei acestui tip de cancer creşte cu 1,3 – 1,8 %. Studiul Oxford / FPA arată o creştere a frecvenţei tuturor formelor de cancer de col uterin raportat la durata de utilizare a contraceptivele. (Planif. 5-24).; afirmaţii asemănătoare găsim şi la alţi autori: „evoluţia spre cancer a leziunilor date de HPV comportă probabil activarea sau inactivarea unor gene necunoscute, poate sub influenţa unor cofactori ca administrarea de contraceptive orale, tabagism şi alţi factori mai puţin cunoscuţi”. (Boli transmisibile pe cale sexuală. Traian Ciucă. Ed.Ştiinţifică Bucureşti 1993, p. 61-63).

  Comentarii

- Joyeux Montpellier vede o legătură directă între inhibitorii de ovulaţie şi carcinomul mamar: „Cancerul de sân nu se manifestă chiar din primul an următor administrării de hormoni, ci zece sau chiar mai mulţi ani mai târziu. De aceea, nu se constată apariţia sa. În perioada actuală, asistăm la o creştere explozivă a cazurilor de cancer ovarian şi de sân…”. (Dr. R. Ehmann, M. Contraceptive, p. 26)

- după Forman şi colab., 1986, administrarea de inhibitori de ovulaţie creează un risc relativ sporit de 3,8 ori de apariţie a carcinomului celulelor hepatice. Iar o administrare de 8 sau mai mulţi ani creşte riscul relativ la 20,1 ori. (idem, p. 27)

- Beral şi colab. au constatat în 1977 că femeile care au luat timp îndelungat inhibitori de ovulaţie prezintă rate mai înalte de melanoame maligne şi alte carcinoame ale pielii, decât femeile care nu au luat niciodată pilula. Creşterea numărului de carcinoame se limitează la membrele inferioare. (p.27, idem).

Contraceptivele orale, prin coţinutul lor în steroizi sexuali (hormonii sexuali estrogen şi progesteron fiind derivaţi din colesterol), au o influenţă complexă asupra răspunsului imun al organismului, cu efect clinico-biologic adesea contradictoriu; în acest context, s-a observat scăderea anticorpilor (Imunglobulinele IgA, IgG, IgM) în primele luni de la administrarea COC, ceea ce este considerat a fi efect estrogenic; astfel, s-a constatat o sensibilitate crescută faţă de infecţii prin scăderea răspunsului imun sub influenţa COC; s-a evidenţiat şi o scădere a funcţiilor limfocitelor T, element cu rol important în apariţia bolilor autoimune  (când organismul reacţionează  împotriva unor structuri proprii (Lupus eritematos etc.); (V.Luca şi colab, pag. 141);

Comentariu

COC  scade apărarea organismului împotriva infecţiilor. Înmulţirea infecţiilor legate de folosirea pilulei are ca rezultat, pe de o parte, creşterea sterilităţii, iar pe de alta, sporirea sarcinilor tubare (extrauterine) şi, cu aceasta, o rată crescută de naşteri premature, împreună cu toate posibilele vătămări şi maladii, cum ar fi: tulburări respiratorii, hemoragii cerebrale, pneumonii ale nou‑născutului care îl pun în primejdie. Rata de circa 70% infecţii chlamydice printre cele ce folosesc inhibitorii de ovulaţie capătă o semnificaţie imensă şi plină de consecinţe. Diquelon şi colab. consideră că spermatozoizii devin posibili purtători ai chlamydiei şi vehiculează infecţia la embrion. Ne putem chiar imagina că un spermatozoid infectat reuşeşte fecundarea şi, deci, embrionul va fi a priori infectat…” (Dr. R. Ehmann, Mijloace contraceptive, p.25).

( În 1987, Aral şi colab. au putut stabili că probleme de fertilitate apar mai frecvent între pacientele care iau inhibitori de ovulaţie. Cele ce iau pilule şi au probleme PID, prezintă mult mai des probleme de feritilitate decât cele ce folosesc IUD şi au şi o infecţie. Aceste descoperiri au surprins, dar concordau cu ipoteza că inhibitorii de ovulaţie sunt asociaţi cu infecţii chlamydice pe suprafeţe restrânse , infecţii care sunt mai greu de constatat, de diagnosticat şi de tratat, decât, de exemplu, infecţiile cu gonococi. Acest fapt e confirmat şi de lucrările lui Louv şi colab. din februarie 1989 , care au putut arăta că rata de infecţii cu chlamyde şi gonococi la grupa inhibitori de ovulaţie e cu 70% mai mare decât la femeile care nu au luat deloc inhibitori.

Sterilitate

După Hoc (1986)  „salpingitis este cauza cea mai frecventă a sterilităţii provocate de infecţii la femei. După studii suedeze, un singur atac poate coborî deja cu 20% fertilitatea. În SUA, anual circa 100.000 tinere femei ajung sterile în urma unei astfel de infecţii”.

Washington şi colab. au stabilit în 1985 că 10% din americancele în vârstă de 15‑19 ani sunt deja sterpe în urma infecţiei chlamydice. Dar ei nu spun nimic referitor la cele ce iau inhibitori de ovulaţie în acest context. Putem însă presupune că mare parte din acele tinere au înghiţit în mod regulat pilule.

Legătură fără echivoc între sarcina extrauterină pe trompele uterine şi infecţia chlamydică

Un grup francez condus de Diquelou  a putut dovedi de curând că există o legătură directă între graviditatea tubară şi infecţia chlamydică. În cazurile de indiciu pozitiv chlamydic în cervix erau pozitive şi trompele uterine. Acest grup de cercetători consideră deci, ca şi Louv, că infecţiile chlamydice se dezvoltă subacut şi de aceea adesea abia de pot fi diagnosticate. Din această cauză, rata de circa 70% infecţii chlamydice printre cele ce folosesc inhibitorii de ovulaţie capătă o semnificaţie imensă şi plină de consecinţe. Diquelon şi colab. consideră că spermatozoizii devin posibili purtători ai chlamydiei şi vehiculează infecţia la embrion.

Rată crescută de naşteri premature

O altă urmare a infecţiilor pe traiectul genital al femeii este o neîndoielnică rată crescută de naşteri premature, condiţionată de o amnionitis. Toth M. şi colab. (1988)  au găsit o legătură între amnionitis şi infecţia cavităţii uterine preexistentă sarcinii, ca factor ce predispune la naştere prematură. Această constatare era în legătură cu spirala, dar şi independent de ea. În plus, nou născutul poate suferi de pneumonie gravă (mergând până la pericolul mortal) în urma contractării unei infecţii chlamydice în timpul naşterii.

Sinteză şi concluzie:

Aşa cum am văzut, la un procent foarte ridicat din femeile care iau pilula apare o astfel de infecţie şi astfel se închide acest cerc devastator. Sigur este un lucru: Aceste infecţii sunt urmarea libertinajului sexual care, o repetăm mereu, a devenit posibil abia prin practica anticoncepţională modernă.

Înmulţirea infecţiilor legate de folosirea pilulei are ca rezultat, pe de o parte, creşterea sterilităţii, iar pe de alta, sporirea sarcinilor tubare şi cu aceasta o rată crescută de naşteri premature, împreună cu toate posibilele vătămări şi maladii, cum ar fi: tulburări respiratorii, hemoragii cerebrale, pneumonii ale nou‑născutului care îi pun în primejdie viaţa.

Efecte secundare fatale despre care nu se vorbeşte. Un bilanţ critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370) în colaborare cu Otto Döpper)

Asupra aparatului vascular, contraceptivele hormonale combinate (COC) au un efect negativ major, răspunzător de creşterea cu 40% a incidenţei bolilor cardio-vasculare (V.Luca şi colab., pag. 127);

Boala tromboembolică venoasă şi arterială

COC favorizează apariţia bolii tromboembolice venoase şi arteriale:

a) 50-75% din cazurile de tromboflebitǎ profundǎ la femei (afectarea venelor) sunt direct legate de utilizarea contraceptivelor orale (idem); teoretic, riscul mortalitǎţii prin embolii pulmonare la aceste femei este apreciat a fi crescut;

b) afectarea arterelor: creşte riscul trombozelor arteriale cu 4,4 % şi a bolii Raynaud cu 1,7 %;

- doza mai mare de estrogen creşte tendinţa de coagulare şi de încetinire a circulaţiei sângelui. Astfel, are loc o agregare (lipire) a trombocitelor, care formează un tromb (cheag sanguin) care va adera, se va lipi de peretele venos. Ulterior, prin creşterea acestui cheag, întregul vas va fi obstruat declanşând tromboză venoasă şi embolie pulmonară. Mecanismul acestor reacţii încă nu este pe deplin explicat. Riscul acestor tromboze şi embolii este mai mare de 3-11 ori la femeile care utilizează contraceptive orale combinate (COC) faţă de cele care nu le folosesc. (Planif.5-20)

- acest lucru este descris în mod asemănător şi de alţi autori: estrogenii sintetici duc la formarea de cheaguri în sânge (prin hiperagregare plachetară – adică se adună trombocitele formând cheagul sanguin); de asemenea, ei induc şi formarea  de anticorpi de către organism împotriva lor (a estrogenilor sintetici) şi care determină formarea cheagului sanguin (prin agregare plachetară); (Dr.V. Luca şi colab. Pag. 129)

- atunci s-a încercat scăderea dozelor de estrogen sintetic, dar nu s-a constatat o modificare în patologie. Astfel, Schindler (1985) recunoaşte: „Această reducere a ethinylestradiolului (estrogenul sintetic din pilulă) a promovat ideea că şi efectele secundare vor scădea remarcabil. Dar în 1980, Böttinger şi colaboratorii au stabilit că trecerea de la aşa‑numitele anticoncepţionale hormonale cu doză ridicată de estrogen la aşa‑numitele anticoncepţionale hormonale cu doză redusă de estrogen nu a condus la niciun fel de modificare semnificativă a efectelor secundare vasculare. Aceasta deschide problema efectelor secundare ale progestagenilor“; (p.22, R.Ehmann,  Mijloace anticoncepţionale );

- femeile care iau micropilula Marvelon (contraceptiv hormonal cu estrogen şi progestativ în cantitate foarte mică) par să aibă un risc de tromboze sau embolii mai ridicat decât cele ce iau alte pilule, cu doze mai mari de hormoni. Aceste noi pilule cu puţin estrogen şi progestagen au fost considerate de mulţi medici drept un mare progres datorită speranţei că ar prezenta un risc mai redus de tromboze şi embolii şi au fost prescrise cu zel în ultimii trei ani. (Mijloace anticoncepţionale, p.24, R. Ehmann, extras din „Oberösterreichische Nachrichten vom 20.9.1990″).

Comentarii

Noi studii epidemiologice (World Health Organisation Collaborative Study of Cardiovascular  Disease and Steroid Hormone Contraception. Venous thromboembolic diseses and combined oral contracptives: results of international multicentre case – control study, 1995 – World Health organisation collaborative Study of Cardiovascular  Disease and Steroid Hormone Contraception. Effect of different progestogens in low oestrogen oral contraceptives on venous  thromboembolic disese, 1995-JICK et al. , 1995- SPITZER et. al, 1996) arată că „riscul de a dezvolta un trombembolism venos este de 2-3 ori mai mare în cazul contraceptivelor din generaţia a 3-a comparativ cu cele din generatia a 2-a; asta înseamnă că  pilula din generaţia a 3-a NU trebuie admnistrată femeilor sub 30 de ani!” (Roland Sűssmuth, Empfängnisverhűtung – Fakten, Hintergrűnde,     Zusammenhänge, Holzgerlingen Verlag, 2000, pag. 169); În studiul prezentat este vorba de „ micropilulă“, în special preparatele Femovan, Marvelon şi Minulet;

Micropilula este o pilulă monofazică (fără variaţii ale concentraţiei hormonale pe timpul celor 21 de zile), cu  doze mici de estrogen sintetic (30-35 micrograme). Cele  mai recente micropilule conţin doar 20 micrograme de Estradiol, denumite şi pilule „Ultra -low-dose”;  (Renate Boel, Die Wirkung der Anti-Baby-Pille vor und nach der Empfängnis  - D 69518 Abtsteinach/Odw., 3. überarbeitete Auflage 2001, Seite 6 )

Cardiopatia ischemică

Studiile epidemiologice relevă o mortalitate prin infarct miocardic  de 3,4 ori mai mare la femeile care folosesc contraceptivele orale; (V. Luca şi colab., pag. 128)

Riscul cardiopatiei ischemice atribuit contraceptivelor orale depinde de vârsta femeii, fiind de 3 ori mai mare la femeile sub 40 de ani şi de 5,7 ori mai mare la femeile între 40-44 ani, posibil şi datorită frecvenţei mai crescute la această vârstă a factorilor care predispun la cardiopatia ischemică (diabet zaharat, obezitate, dislipidemii); (idem)

Fumatul asociat contracepţiei estroprogestative creşte, de asemenea, riscul cardiopatiei ischemice la femeile între 38-44  de ani; riscul infarctului miocardic la fumătoare (peste 20 ţigări / zi) este de 39 de ori mai mare!

Riscul cardiopatiei ischemice persistă şi după întreruperea tratamentului! (idem) 

Comentariu

„Inima bolnavă de pilulă” este denumirea dată bolii cardiace din cauza multiplelor modificări ce au loc după utilizarea contracepţiei; este vorba nu doar de tulburările cardiace; aceste femei au senzaţia că inima le „sare din loc”. Din cauza faptului că nu se constată modificări EKG, nu rareori ele sunt trimise la medicul psihiatru. (Manfred van Treek: Das Kontrazeptions-Syndrom: Gesundheitsschädigung durch die Anti-Baby-Pille; unter dem Aspekt der Beeinträchtigung der Monatsblutung durch die Pille / Manfred van Treek. – 2. Aufl. Abtsteinach/Odw. : Derscheider, 1997 ISBN 3-930533-02-2 . MSED, S. 1000, pag.14)

Hipertensiunea arterială

Deşi estroprogestativele sunt responsabile de creşterea valorilor tensiunii arteriale, în medie cu 5-7 mmHg pentru tensiunea sistolicǎ şi cu 1-3 mmHg pentru cea diastolicǎ, apariţia unei hipertensiuni artriale adevarate (HTA) se observă doar la 5% dintre femei;  (idem, pag. 131)

Estrogenii din componenta contraceptivelor sunt consideraţi factorul determinant în geneza HTA; (idem)

Un procent de 4-5%, dintre femeile care folosesc COC, va dezvolta hipertensiune arterială (HTA, formă medie), după o perioadă de 5 ani. Mecanismul este cel de creştere a nivelului de angiotensină, din cauza estrogenului, la niveluri asmenănătoare celor din timpul sarcinii. Progestativul pare să contribuie şi el la hipertensiune. Acest risc creşte cu vârsta. (Planif.5-23)

Comentarii

Hipertensiunea arterială este de două ori mai frecventă la femeile care utilizează pilula din cauza faptului că hormonii influenţează sinteza adrenalinei, care este crescută; angiotensina din sânge este, de asemenea, crescută; toate acestea au ca efect reţinerea apei în organism care contribuie la creşterea tensiunii arteriale (MSED, S. 1996); (Manfred van Treek: Das Kontrazeptions-Syndrom: Gesundheitsschädigung durch die Anti-Baby-Pille; unter dem Aspekt der Beeinträchtigung der Monatsblutung durch die Pille / Manfred van Treek. – 2. Aufl. Abtsteinach/Odw.: Derscheider, 1997 ISBN 3-930533-02-2 . MSED, S. 1000, pag.8)

- Efecte secundare cardiovasculare şi cerebrovasculare

- Favorizarea de infecţii

- Riscul de cancer

- Tumori benigne

- Modificări stomacale şi intestinale

- Afectiuni hepatobiliare

- Tulburări oculare

- Malformaţii (ale embrionului)

- Tulburări psihice

- Efecte asupra metabolismului

- Tulburări ale sexualităţii

- Tulburări neurologice

- Pilula contraceptiva şi SIDA